Galeria Umberto.
Am nimerit într-o perioadă în care oraşul suferea din cauza mormanelor de gunoi, a săpăturilor şi reconstrucţiilor.Mult praf şi, lucru curios, mirosea a fum de ţigară pe străzi (în zona centrală) ca în interiorul unui spaţiu neaerisit.E drept că fuma aproape toată lumea sau aşa mi se părea mie, iar aerul pur şi simplu nu se mişca în căldură leşinătoare.
Totuşi, la doi paşi de G.U. am mâncat la o terasă verde pizza delicioasă şi îngheţată tot delicioasă.
No comments:
Post a Comment