23 August 2009
22 August 2009
21 August 2009
De taină
Se ştie că noaptea e un sfetnic bun, dar nu e singurul.
Uneori şi somnul de după amiază poate da poveţe bune, cu condiţia să nu fie vorba de probleme care cer neaparat reflecţii nocturne.
Procedeul e simplu:închizi ochii, te gândeşti la problema ta, o formulezi în cuvinte, o transformi în imagini - asta ca s-o poată înţelege visul pe care urmează să-l ai, şi adormi.
Când te trezeşti, ai grijă să nu deschizi ochii imediat, că uiţi tot.Întâi cercetează rămăşiţele visului.Vei găsi acolo exact ceea ce te interesa.
Dacă nu găseşti nimic în legătură cu sfatul pe care l-ai cerut somnului, înseamnă că ori l-ai cerut prea devreme, ori te-ai gândit prea târziu la chestiunea respectivă, ori n-ai visat visul tău care să-ţi poată interpreta problema, ci - într-un mod greu de explicat dar posibil, în somnul tău s-a insinuat visul altcuiva, un vis care nu avea cum să recunoască imaginea întrebărilor tale.
20 August 2009
17 August 2009
15 August 2009
Subscribe to:
Posts (Atom)
Strada ca o iluzie/The street as an illusion
pe Liternet.ro I make movies in my head about what some people who pass me on the street are thinking. I don't know them and yet I wa...
-
pe Liternet.ro I make movies in my head about what some people who pass me on the street are thinking. I don't know them and yet I wa...